Caută
Close this search box.

Schimbă povestea

Campania ”Schimbă povestea”

Campanie de informare și conștientizare asupra violenței în familie

 

Ce ne propunem?

„Schimbă Povestea!” urmărește conștientizarea populației, autorităților și mai ales a persoanelor aflate în situații de risc de violență că putem în mod individual și în grup să contribuim la schimbarea poveștii nefericite actuale prin hotărâre, sprijin și implicare directă.

Prin această campanie, ne dorim:

  • Să promovăm ideea că atât victimele violenței în familie, cât și fiecare persoană poate contribui la schimbarea poveștii prin hotărâre, sprijin și implicare personală.
  • Să comunicăm experiențe relevante ale femeilor care au trecut prin Casa ADRA și care și-au schimbat povestea vieții.

Expertiza ADRA România în domeniul violenței bazate pe gen:

Din 2009, ADRA România conduce Centrul de Primire în Regim de Urgenţă a Victimelor Violenţei în Familie – Casa ADRA. În acest centru, ADRA oferă:

  • cazare;
  • consiliere psihologică individuală și de familie;
  • consiliere socială;
  • hrană;
  • asistenţă medicală de urgenţă;
  • îndrumare către un jurist partener pentru femeile (alături de copiii săi) care au reclamat violenţa domestică organelor competente.

Pentru cazurile în care victimele sunt angajate în procese cu abuzatorul, sunt referite cazurile către organizații partenere, cum este cazul Asociației ANAIS.

În perioada 2009 – 2022, ADRA a sprijinit 3633 persoane (1059 persoane găzduite și 2574 persoane consiliate fără găzduire).

I. INFORMAȚII GENERALE despre violența domestică

Legea 217/2003 Republicată pentru prevenirea și combaterea violenței domestice definește violenţa domestică ca orice inacţiune sau acţiune intenţionată de violenţă fizică, sexuală, psihologică, economică, socială, spirituală sau cibernetică, care se produce în mediul familial sau domestic ori între soţi sau foşti soţi, precum şi între actuali sau foşti parteneri, indiferent dacă agresorul locuieşte sau a locuit împreună cu victima.

În acordarea serviciilor noastre pentru victimele violenței în familie, respectăm următoarele principii:

  • Siguranța
  • Respectul
  • Confidențialitatea
  • Nondiscriminarea

Violența bazată pe gen este foarte răspândită în domeniul sănătății publice și a susținerii drepturilor omului.

Persoanele care trăiesc situații de violență bazată pe gen sunt supraviețuitori și au dreptul la a primi suport și îngrijire de calitate, bazate pe compasiune astfel încât să fie sprijiniți în procesul de recuperare.

II. FORME ale violenței în familie

Există mai multe forme de violență și de cele mai multe ori ele se manifestă concomitent:

  • violența verbală: folosirea unui limbaj jignitor, insulte, cuvinte degradante sau umilitoare;
  • violența psihologică: amenințări, înjosiri, îngrădirea drepturilor individuale și a libertății, acte de gelozie, neglijare;
  • violența fizică: agresiune fizică, tentativă sau amenințare cu agresiunea fizică sau bătaie; sclavie și practicile similare sclaviei, traficul de persoane, îmbrâncire, tăiere, mușcare, ștrangulare etc.;
  • violența sexuală: încercarea de viol, atingeri nedorite, exploatare sexuală, hărțuire sexuală, sexul pentru supraviețuire; violul (inclusiv violul marital), obligarea la a fi urmărite materiale cu caracter pornografic;
  • violența financiară: interdicția de a folosi resursele financiare personale, interdicția de a lucra, solicitarea de justificări pentru cheltuielile făcute, împrumuturi făcute în numele victimei și obligația de a le achita; refuzul de a susține familia;
  • violența socială: izolarea de familie și prieteni, privarea de informație, interdicția de a părăsi locuința familială;
  • violența spirituală: ridiculizarea concepțiilor religioase, interdicția/forțarea de a adera la un anumit cult religios;
  • violența cibernetică: hărțuire online, publicarea nonconsensuală de informaţii şi conţinut grafic intim.

Aceste forme de violență se pot manifesta atât în public, cât și în privat, iar consecințele violenței bazate pe gen sunt, de obicei, de lungă durată și pot conduce chiar la deces, în formele cele mai grave.

III. CAUZE ale violenței domestice

Violența bazate pe gen este adânc înrădăcinată în concepțiile sociale, discriminări și atitudini de la nivelul societății, bazate pe inegalitate și lipsa de putere, în special în cazul femeilor și fetelor.

  1. Factori individuali:
  • Lipsa informațiilor  asupra drepturilor individuale și a resurselor disponibile de ajutor;
  • Existența unui istoric personal de abuz;
  • Frica de stigmatizare, izolare socială.
  1. Factori fizici:
  • Sărăcia – neîndeplinirea nevoilor primare (hrană, apă, adăpost, generarea de venituri) crește expunerea la violența bazată pe gen;
  • Lipsa securității fizice – în perioadele de maximă tensiune, femeile și fetele devin foarte vulnerabile fară protecție, mai ales când nu există un grup de suport. 
  1. Factori socio-culturali:
  • Norme sociale, culturale, religioase discriminatorii care marginalizează femeile și încalcă drepturile personale;
  • Prăbușirea structurilor familiale și sociale, comunitare și perturbarea rolurilor;
  • Lipsa încrederii în instituțiile publice – descurajarea victimei de a caută ajutor.
  1. Factori juridici
  • Lipsa de acces la serviciile juridice – conduce la o cultură a permisivității asupra abuzului și violenței;
  • Lipsa unui cadru legal clar – legislație neclară, implementare cu dificultate, lipsa unei monitorizări atente a cazurilor de abuz și a sancționării comportamentelor agresive din punct de vedere legal.

IV. CONSECINTELE violenței domestice

Consecințele fatale derivate din violența domestice sunt: suicidul, moartea infantilă, HUV/SIDA, mortalitatea maternă, decesul.

Alte consecințe:

  • Fizice: boală, infecție, leziuni, dureri cronice, tulburări ale somnului și alimentare, abuz de alcool/droguri;
  • Reproductive: sarcini nedorite, avort spontan, tulburări menstruale, complicații ale sarcinii, tulburări sexuale;
  • Emoționale: stres post-traumatic, depresie, anxietate, rușine, autoînvinovățire, gânduri de suicid etc.;
  • Sociale și economice: izolare și respingere sociale, pierderea rolului în societate, creșterea inegalităților bazate pe gen.

V. CUM TE POȚI PROTEJA dacă te afli într-o situație de violență în familie?

Când ești acasă și viața îți este pusă în pericol, este important să știi cum să te protejezi. Consultă planul de siguranță de mai jos pentru a învăța cum poți avea grijă de tine.

VI. UNDE POȚI CĂUTA AJUTOR în București?

Există o serie de servicii de suport, inclusiv suport medical, psiho-social, asistență legală sau adăposturi temporare. Nu trebuie sa te simti rușinată că ai nevoie de ajutor!

1. HELPLINE – număr unic la nivel național destinat victimelor violenței în familie (linie GRATUITĂ) – 0800.500.333.

2. Linia Națională Antitrafic din România telefon: 0800 800 678

3. Casa ADRA – ADRA Romania (centru cu cazare) – 021 25 25 117, ajutor@adra.ro, Facebook Casa ADRA.

Servicii: cazare, tichete sociale pentru hrană,  consiliere psihologică, consiliere socială, asistență medicală de urgență, îndrumare către un jurist, prin parteneri.

  1. Centrul FEMINA, Centrul FORTE – Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București (centre cu cazare)- telefon: 021.9524
  2. Asociația Solwodi (centru cu cazare) – Centrul de recuperare pentru victimele violenței în familie – telefon: 021 332 50 20 
  3. Asociația ANAIS – centru de consiliere – telefon: 0736.380.879
  4. Casa Blu – Fundația Sensiblu – 021 311 46 36
  5. Casa Ioana  (centru cu cazare) – telefon: 0760249391

Cu ocazia Campaniei ”Schimbă povestea”, ADRA România vine în sprijinul populației cu următoarele servicii:

Dacă te simți amenințată sau ești în pericol, ai dreptul să primești sprijin imediat. Nu trebuie să gestionezi aceasta singur! Suntem aici pentru tine!

Nu uita! Toate informațiile pe care le oferi sunt confidențiale și nu vor fi împărtășite cu alte instituții sau persoane fără consimțământul tău!

Mai multe articole

Privacy Policy Settings

Translate