Iubirea te lasă, nu te apasă

„Dacă mă iubești, dă-mi parola.”

Sună familiar? Poate crezi că este o dovadă de iubire pe care ți se pare natural s-o oferi, o dovadă de încredere că doar nu ai nimic de ascuns. Și uite așa, zi după zi, controlul se transformă dintr-o „plantă” mică și firavă într-un „copac” adevărat. Nici nu mai ai timp să îți dai seama și nici nu mai poți când intri în caruselul dovezilor de dragoste.

Iată despre ce vom povesti mai departe:

1. Statistici
2. Mic dicționar de „supraviețuire” emoțională
3. Cum se simte o relație sănătoasă?
4. Ceva „nu e ok”? Red flags vs. green flags
5. Dar cum ajungi aici? Diferența dintre o ceartă și un tipar
6. Ești gata să ceri o părere?
7. Nu e despre tine, e despre un prieten?
8. Mișcarea #AsaEOK: Schimbă povestea pe feed-ul tău!
9. Inițiativa campaniei (parteneri).

 

1. Pentru că sunt ani de când tot vedem cupluri destrămate din „prea multă dragoste” care de fapt au avut o relație toxică și acaparatoare (de vreo 17 ani, de când am deschis Centrul Casa ADRA), ne dorim să vedem tineri siguri pe ei și antrenați într-o relație de prietenie/cuplu care să le dea aripi. Controlul nu e iubire. Gelozia excesivă nu e grijă. Verificarea telefonului nu e dovadă de atașament.

   Așa am ajuns să inițiem Campania „Iubirea te lasă, nu te apasă” care este dedicată elevilor din anii terminali și studenților care vor să înțeleagă diferența dintre iubire și control. Ai crezut că abuzul începe cu o palmă? Nu chiar. Poate începe cu „unde ești?”, „cu cine vorbești?”, „de ce nu răspunzi imediat?”.

   Și pentru că primul pas este să recunoaștem ce ni se întâmplă, am adunat câteva statistici care arată că abuzul emoțional și controlul în relații nu sunt cazuri izolate. Uneori, lucrurile toxice nu încep cu violență evidentă, ci cu mici comportamente pe care ajungem să le considerăm normale (iată că 1 din 4 adolescente/tinere a fost deja supusă violenței din partea partenerului).

Nici în România nu stăm prea bine, conform statisticilor oferite în cadrul Studiului „In a relationship – Iubirea și abuzul la Gen Z & Alpha” realizat de Fundația Friends for Friends și Reveal Marketing Research.

Te-ai fi gândit vreodată că acest fenomen este atât de întâlnit? Dar abuzul emoțional nu începe, de obicei, cu ceva evident. Începe cu lucruri mici, repetate, normalizate. Tocmai de aceea, îți lăsăm mai jos un mic „dicționar de supraviețuire emoțională”, cu exemple și situații care pot semnala că ceva nu este în regulă.

Mic dicționar de „Supraviețuire” Emoțională

Dicționarul nostru nu are pretenția de a acoperi toți termenii, însă i-am ales pe cei mai relevanți pentru campania noastră, sperând să-ți fie de ajutor.

1. Love Bombing (Bombardamentul cu iubire)

Ce înseamnă: atunci când, fix la început, partenerul te copleșește cu o atenție incredibilă, cadouri scumpe și declarații „pe viață”, totul într-un ritm amețitor.

Traducerea #AsaEOK: „prea mult și prea repede” poate fi un semn de alarmă, nu neapărat de iubire pură. Uneori e o strategie de a te face dependent/ă de celălalt. O relație sănătoasă se construiește treptat și îți lasă timp să respiri.

2. Gaslighting (Manipularea realității)

Ce înseamnă: când partenerul/a te face să te îndoiești de ce ai văzut sau auzit, făcându-te să nu mai ai încredere în ce ai văzut sau simțit. Poate ajungi să te întrebi dacă tu ești problema, chiar și atunci când știi că ceva nu e în regulă. Replicile clasice sunt: „N-am spus asta niciodată”, „Exagerezi” sau „Ești prea sensibil/ă”.

Traducerea #AsaEOK: dacă simți că ceva te-a durut, sentimentul tău e 100% valid. Nu lăsa pe nimeni să-ți „rescrie” amintirile doar ca să scape de vinovăție.

3. Breadcrumbing (Urmele de firimituri)

Ce înseamnă: primești fix atâta atenție cât să rămâi „acolo”, în așteptare. Prietenul/a îți scrie sau te caută rar, fără o implicare reală, doar cât să nu pleci de tot.

Traducerea #AsaEOK: iubirea nu e un joc de noroc. Meriți atenție constantă și siguranță, nu doar „firimituri” aruncate atunci când celălalt se plictisește.

4. Digital Stalking (Hărțuirea digitală)

Ce înseamnă: controlul prin ecrane — când ți se cer parolele, ți se verifică locația în timp real sau îți este monitorizată fiecare activitate online (cine ți-a dat like, cui i-ai dat follow).

Traducerea #AsaEOK: iubirea se bazează pe încredere, nu pe parole cerute cu forța. Telefonul tău este spațiul tău privat, nu un dispozitiv de urmărire.

5. Red Flags (Semne de alarmă)

Ce înseamnă: acele comportamente mici care îți lasă un nod în stomac: gelozia dusă la extrem, izolarea de prieteni sau criticile constante sub formă de „glumă”.

Traducerea #AsaEOK: nu le ignora sperând că „o să-i treacă”. Un red flag ignorat la început poate deveni o problemă uriașă mai târziu.

6. Green Flags (Semne de sănătate)

Ce înseamnă: cum îți dai seama că ești într-o relație echilibrată? Comunicați deschis, îți este respectat spațiul personal și ai susținere totală pentru planurile tale de viitor.

Traducerea #AsaEOK: iubirea adevărată te lasă să crești, nu te „micșorează”. Un partener care se bucură sincer pentru succesul tău este un partener care te iubește, nu unul care vrea să te stăpânească.

 

E greu să identifici abuzul când nu cunoști termenii. Acum că îi știi, ai puterea să alegi ceea ce este bine pentru tine sau să fii suport pentru cineva drag care este prins într-o relație consumatoare.

Cum se simte o relație sănătoasă?

• Poți spune „nu” fără frică.
• Nu simți nevoia să ascunzi conversații, alegeri sau oameni din viața ta.
• Prietenii, hobby-urile și planurile tale continuă și în timpul relației;
• Te simți liber/ă să-ți spui părerea.
• Nu trebuie să demonstrezi constant că iubești.
• Te simți mai mult tu, nu mai puțin.

Ceva „nu e ok”? Red flags vs. green flags

Pentru că știm că, atunci când sunt emoții implicate, lucrurile nu mai sunt atât de clare (am trecut și noi pe-aici), te provocăm la un exercițiu de imaginație:

• Ești învinovățit/ă când ieși cu prietenii tăi fără partener/ă?
• Ți s-a întâmplat să îți schimbi modul de a te îmbrăca sau de a vorbi doar ca să eviți o ceartă?
• Ți se spune că dacă ai limite sau spui ce simți „nu ești bărbat adevărat”?
• Partenerul tău îți cere locația sau dovezi foto pentru a-ți justifica timpul?
• Partenerul/a îți cere dovezi (poze, locație) sau îți verifică telefonul sub pretextul „încrederii”?
• Simți că trebuie să accepți controlul sau jignirile doar ca să nu pari „slab”?

 

Dacă ai răspuns cu „da” la măcar una dintre întrebări, e un semnal că relația ta a început să te „apese”.

Hai să vedem care ar fi diferența dintre red flags și green flags pentru ca deseori controlul se deghizează în „iubire maximă”.

Probabil că relația a început bine, când primeai atenție și ți se părea că nu-l/o meriți, că e nevoie să investești mai mult, nefiind demn/ă de ce îți oferă celălalt. Și ai ajuns ca în loc să negociezi situații, să te pierzi pe tine.

Într-o relație faină, identitatea ta nu dispare, ci sunteți doi oameni care vedeți o cale comună. Există un schimb continuu, un „da și nu” care vă ajută pe amândoi să creșteți. Diferența dintre a construi împreună și a te dărâma pe tine stă, de fapt, în echilibrul dintre aceste două cuvinte:

• Negocierea înseamnă că „noi” contăm egal – este momentul acela în care amândoi lăsați puțin de la voi pentru a câștiga împreună. Poate azi mâncăm pizza pentru că vrei tu, dar mâine mergem la filmul ales de mine. Amândoi câștigați pentru că ambele voci sunt ascultate.
• Sacrificiul apare când doar „celălalt” contează – atunci când începi să tai bucăți din tine ca să încapi în așteptările partenerului. Poate renunți la facultatea visată, îți vezi prietenii tot mai rar sau îți calci pe valori doar ca să-l faci pe celălalt fericit sau să „păstrezi liniștea”.

Dar cum ajungi aici? Diferența dintre o ceartă și un tipar

Poate te întrebi: „Dar nu e normal să ne mai certăm?”. Ba da. Conflictul face parte din viață. Însă modul în care vă certați e cel care îți spune totul despre sănătatea relației voastre.

• Cearta sănătoasă (conflictul de creștere): apare când aveți opinii diferite. Se lasă cu discuții, poate chiar cu ton ridicat, dar scopul final este soluția. La final, vă simțiți liniștiți și mai apropiați pentru că v-ați înțeles nevoile.
• Cearta ca instrument de control (tiparul abuziv): în acest caz, nu se caută soluții, ci victime. Este instrumentul prin care ești forțat/ă să faci acel „sacrificiu” de care vorbeam mai sus. De ce? Ca să te simți vinovat/ă, „nebun/ă” sau insuficient de bun/ă până când cedezi. Dacă experimentezi așa ceva, senzația este că trebuie să mergi „pe coji de ouă” în fiecare zi, analizând fiecare cuvânt înainte de a-l rosti de teamă să nu „se declanșeze” o criză. Aceasta nu este o fază trecătoare. Este un semnal de alarmă.

Într-o relație de control, cearta nu se termină cu „ne-am înțeles”, ci cu „am făcut cum a vrut el/ea ca să nu se mai supere”.

Exercițiu

Dacă încă ai dubii, încearcă să privești situația din exterior:

• Perspectiva „Prietenului cel bun”: Dacă cel mai bun prieten al tău ar fi tratat exact așa cum ești tu acum, ce l-ai sfătui să facă? I-ai spune că e „iubire” sau i-ai spune să plece?
• Bateria emoțională: După ce petreci timp cu prietenul/a tău/ta, te simți energizat/ă și cu încredere în tine, sau te simți epuizat/ă, de parcă ai trecut printr-un interogatoriu?
• Frica de reacție: Există subiecte (despre prieteni, haine, planuri de viitor etc.) pe care le eviți complet de teamă că va începe un scandal?

Nu sta pe mute! Primul pas este să vorbești.

Dacă te-ai regăsit în descrierea „sacrificiului” sau a „mersului pe coji de ouă”, înseamnă că inima ta îți spune deja că ceva te apasă. Nu ignora acest sentiment. Identificarea problemei este jumătate din drumul spre libertate.

Nu trebuie să treci prin asta singur/ă. Indiferent cât de mult ți s-a spus că „exagerezi”, noi te credem.

Ești gata să ceri o părere? Suntem aici pentru tine!

 

Totul este confidențial și fără judecată.

Dacă te întrebi ce e cu Casa ADRA, probabil îți amintești când spuneam de experiența noastră de 17 ani. Din 2009, acest centru a fost deschis special pentru mamele și copiii, victime ale violenței în familie. Tot ceea ce oferim este gratuit și oferit cu dorința de a ajuta cei care vin la noi să se reintegreze social.

Oferim servicii specializate precum:

• Cazare în regim de urgență pentru victimele violenței în familie (cazare pe o perioadă limitată: 5-60 zile, fiind un centru de urgență)
• Consiliere psihologică și socială prin suport specializat;
• Tichete sociale pentru achiziționarea hranei;
• Kit-uri de igienă personală și curățenie;
• Rechizite;
• Medicamente;
• Alte servicii personalizate.

 

Însă nu toate persoanele care ne apelează doresc să fie găzduite în adăpost. Suntem aproape și de cei care au nevoie doar de claritate, să înțeleagă ce li se întâmplă și cum se pot proteja. Așa că suntem aici și pentru tine dacă ai nevoie.

 

Nu e despre tine, e despre un prieten?

Uneori, vezi semnele de alarmă de pe margine și e frustrant să privești cum cineva drag „se pierde” într-o relație care îl apasă. Iar băieților le este și mai greu să vorbească despre control sau abuz, pentru că se tem că nu vor fi luați în serios sau că vor părea slabi. Tocmai de aceea, reacția unui prieten apropiat poate conta enorm. Vrei să ajuți, dar nu știi cum să deschizi subiectul fără să pară că „te bagi unde nu-ți fierbe oala”.

Iată un mic ghid de bune practici pentru a fi un prieten valoros:

 

 

Așa DA:

• Ascultă fără să judeci: chiar dacă ți se pare evident că relația e toxică, e posibil ca prietenul/a tău/ta să nu vadă același lucru. Spune-i simplu: „Sunt aici pentru tine, orice ai decide”.
• Validează-i sentimentele: când îți povestește un incident, evită reacțiile de tipul „Ești nebun/ă că stai”. Spune mai degrabă: „E normal să te simți rănit/ă, ceea ce s-a întâmplat nu e în regulă”.
• Păstrează ușa deschisă: abuzul izolează. Asigură-te că prietenul/a tău/ta știe că, indiferent de câte ori se desparte și se împacă, tu vei fi tot acolo, fără să-i scoți ochii.
• Oferă ajutor concret: treci de la vorbe la fapte: „Dacă vreodată ai nevoie de un loc unde să dormi câteva ore sau de cineva care să te însoțească undeva, sună-mă.”.

Așa NU:

• Nu-i spune ce să facă: fraze ca „Părăsește-l/o imediat!” pot pune o presiune uriașă. Dacă prietenul/a tău/ta nu se simte pregătit să plece, se va simți vinovat față de tine și se va retrage.
• Nu critica partenerul dur: oricât de furios/furioasă ai fi, criticile directe îl pot face pe prietenul/a tău/ta să devină defensiv și să ia apărarea abuzatorului. Concentrează-te pe cum se simte prietenul/a tău/ta, nu pe defectele celuilalt.
• Nu forța nota: procesul de desprindere dintr-o relație de control este ca un maraton, nu un sprint. Ai răbdare și nu te supăra dacă sfaturile tale nu sunt urmate imediat.

REȚINE:

Dacă situația prietenului/ei tău/tale te copleșește sau crezi că este în pericol, ne poți contacta să ne întrebi cum să abordezi situația. Nu trebuie să porți singur/ă această responsabilitate.

Nu sta pe mute! Spune ce simți.

Dacă ai ajuns până aici, ai două variante: să păstrezi informația pentru tine sau să devii omul care dă încredere și altora. Uneori, cel mai mare ajutor pe care îl poți oferi unui prieten (sau chiar propriei tale relații) este să arăți că se poate și altfel. Că iubirea nu trebuie să doară, să sufoce sau să controleze.

De aceea, nu ne oprim aici. Avem un challenge pentru tine pe care sperăm să-l accepți.

Mișcarea #AsaEOK: Schimbă povestea pe feed-ul tău!

Arată-le prietenilor tăi că o relație sănătoasă îți dă aripi, nu ți le taie. Poate fi o postare. Un story. Un mesaj. Un video scurt cu un moment de libertate și respect din viața ta, descrie pe scurt ce reprezintă și pune hashtag-ul #AsaEOK (ex: să ies în oraș cu prietenii fără interogatoriu #AsaEOK)

Fiecare postare cu hashtag-ul #AsaEOK este o mână întinsă cuiva care încă se întreabă dacă ceea ce trăiește este normal. Ajută-ne să facem vocea libertății mai puternică decât cea a controlului!

Inițiativa campaniei (parteneri)

Această campanie nu se termină pe ecranul telefonului tău. Este un angajament pe termen lung pentru siguranța ta, susținut de ADRA România împreună cu partenerii noștri:

• ADRA România: Prin centrul Casa ADRA, oferim din 2009 adăpost, consiliere și un nou început celor care au curajul să spună „stop” abuzului.
• STB (Societatea de Transport București): Partenerul care ne ajută să fim prezenți în drumurile tale zilnice, amintindu-ți că nu ești singur/ă.
• DGASMB (Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București): Aliatul tău în accesarea serviciilor de protecție socială și sprijin specializat.

Te ascultăm. Te credem. Te ajutăm.

Iubirea te lasă, nu te apasă.

Contactează-ne!

Cum poți susține?

Cei care doresc să se alăture echipei ADRA România în proiectul ”Casa ADRA” și să se implice o pot face prin:

• donații materiale (în special produse de igienă, medicamente, dar și îmbrăcăminte), dar și prin
• donații financiare în contul ADRA sau
• donând chiar acum direct pe site-ul adra.ro/doneaza, pentru proiectul ”Casa ADRA”,
• donând chiar acum 2 Euro prin SMS la numărul 8845 cu textul ”ADRA”.

Despre

Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti este o instituţie publică specializată în administrarea și acordarea beneficiilor de asistență socială și a serviciilor sociale, cu personalitate juridică, înființată în subordinea Consiliului General al Municipiului București, ca direcție generală de asistență socială, denumită în continuare D.G.A.S.M.B., cu scopul de a asigura aplicarea politicilor sociale în domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilități, precum și altor persoane, grupuri sau comunități aflate în nevoie socială.

Societatea de Transport București este cea mai importantă companie în furnizarea serviciilor de transport public din regiunea București-Ilfov, asigurând zilnic mobilitatea pentru milioane de locuitori și vizitatori. Misiunea este de a conecta oamenii și comunitățile prin intermediul unui transport public sigur, eficient și ecologic. Activitatea zilnică este ghidată de valori precum siguranța, accesibilitatea, responsabilitatea socială și inovația. Cu o rețea extinsă de autobuze, tramvaie și troleibuze, STB acoperă întregul oraș și zonele adiacente, oferind servicii adaptate nevoilor variate ale pasagerilor. Angajamentul față de mediul înconjurător este esențial. Prin implementarea tehnologiilor verzi și a practicilor ecologice, se contribuie la reducerea emisiilor de carbon și la îmbunătățirea calității aerului în oraș. În plus, este promovată utilizarea transportului public ca alternativă la vehiculele private, susținând astfel sustenabilitatea mediului. Inovația și tehnologia stau la baza serviciilor oferite. Se investește constant în soluții moderne pentru îmbunătățirea experienței călătorilor. Sistemele de gestionare a flotei, plata electronică și furnizarea informațiilor în timp real asigură o călătorie predictibilă și accesibilă pentru toți pasagerii.

Începând cu anul 1990, Agenţia Adventistă pentru Dezvoltare, Refacere și Ajutor – ADRA România se implică în special în proiecte de dezvoltare de care beneficiază întreaga populație. Conducându-se în proiectele asumate după mottoul ”Dreptate. Compasiune. Dragoste.”, ADRA România aduce bucurie și speranță în viețile beneficiarilor prin promovarea unui viitor mai bun, a valorilor și a demnității umane. Furnizor de servicii sociale acreditat, ADRA România face parte din rețeaua ADRA Internațional, organizația umanitară globală a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea, una dintre cele mai răspândite organizații neguvernamentale din lume, fiind activă în 118 țări și având la bază filosofia care îmbină compasiunea cu spiritul practic, adresându-se oamenilor în nevoie, fără să facă deosebiri de ordin rasial, etnic, politic sau religios, cu scopul de a sluji umanității astfel încât toți să conviețuiască așa cum Dumnezeu a plănuit.

ADRA România